Criza i-a făcut pe români mai productivi

În ultimii doi ani, rentabilitatea capitalului uman a crescut cu 19% în România, ceea ce ne situează la un nivel similar cu SUA şi cu 30% mai sus decât statele din vestul Europei. Acest indicator analizează rentabilitatea capitalului uman, măsurată ca fiind profitul brut generat de fiecare angajat pentru fiecare unitate monetară (fie ea euro, dolar american sau leu) plătită de angajator sub formă de remunerare, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă şi audit PwC.                                    
“Vinovată” pentru această situaţie este criza economică, deoarece i-a obligat pe angajaţi să accepte ca munca lor să fie mai puţin plătită.

Studiul mai arată că ponderea costurilor cu forţa de muncă din costurile totale ale companiilor a scăzut de la 12,2% înainte de criză, la 9,3% în 2010, astfel că în România aceste costuri au ajuns să fie de peste două ori mai mici decât în Europa de Vest

 „Cu o rentabilitate medie a capitalului uman de 1,53, România se situează la acelaşi nivel cu Statele Unite din acest punct de vedere şi cu 30% mai sus decât statele din vestul Europei. Totuşi acest lucru nu trebuie înţeles drept dovada unui nivel mai ridicat de productivitate în România, fiind mai degrabă rezultatul costurilor salariale mai reduse”, a explicat, într-un comunicat, Peter de Ruiter, şeful departamentului de consultanţă fiscalăşi juridică al PwC România. 

 Criza economică a dus la o stagnare a pieţei muncii, proces care sa evidenţiat prin scăderea ratei demisiilor de la 18,3% în 2008, la doar 8% anul trecut. În plus, companiile au căutat să menţină efectivul de angajaţi de dinainte de criză, iar rata recrutărilor externe a scăzut cu 75% faţă de nivelurile din 2008. În schimb, rata concedierilor a crescut de şapte ori, ajungând la 7,3%.

 „Companiile din România au încercat să menţină numărul de angajaţi, reducând totodată numărul promovărilor sau al mişcărilor angajaţilor de pe un post pe altul. Veniturile în scădere şi lipsa oportunităţilor de promovare au influenţat moralul angajaţilor, fapt evidenţiat de rata în creştere a absenteismului, de angajamentul scăzut faţă de companie şi de comportamentele neproductive în rândul angajaţilor”, a mai spus de Ruiter. 

Sectorul bunurilor de larg consum are cele mai scăzute salarii

 Cel mai scăzut nivel salarial din economie este înregistrat de companiile din domeniul bunurilor de consum au raportat cel mai scăzut nivel al veniturilor pe angajat.

 În schimb, industria telecomunicaţiilor a raportat cel mai ridicat nivel al salariului mediu. Salariile mai mari au generat însă o rată mai scăzută a absenteismului decât media pe economie.

 Sectorul industrial a fost printre cele mai afectate de criză. Companiile au înregistrat un nivel scăzut de venituri per angajat precum şi o rată ridicată de disponibilizări, astfel că au redus cheltuielile cu forţa de muncă pentru a supravieţui condiţiilor dificile de piaţă. Pe de altă parte, măsurile au determinat o creştere a nemulţumirii în rândul angajaţilor

 „Este imperativ pentru companii să înceapă să se preocupe încă de pe acum de loialitatea angajaţilor pentru a preveni o eventuală hemoragie de talente odată ce condiţiile de pe piaţa muncii se întorc în favoarea angajaţilor din nou”, consideră de Ruiter.

 Şi creşterea ratei absenteismului arată că angajaţii români sunt mai puţin motivaţi şi rezistă în mod pasiv măsurilor dificile şi deseori nepopulare luate de multe companii pentru a gestiona costul forţei de muncă.

 În acelaşi timp, investiţiile companiilor în training şi dezvoltare au scăzut cu 50% în ultimii doi ani, dar cu toate acestea numărul orelor alocate acestor activităţi au rămas la acelaşi nivel, fapt explicat prin utilizarea mai frecventă a trainingului intern în locul cursurilor mai costisitoare cu formatori externi.