E o realitate faptul ca traim intr-o societate de consum. Ne sunt induse nevoi si mai ales dorinte din toate partile. In mass-media, publicitate, de catre cei din jur. Ajungem sa ne dorim si sa avem lucruri de care nu avem nevoie. Si apoi ne gasim scuze cum ca meritam sa ne rasfatam din cand in cand.
Acest fenomen se aplica si la nivelul relatiilor de cuplu. Avem din ce in ce mai multe oferte. De cele mai multe ori sunt incercari superficiale. Cumva se testeaza terenul Se poate numi si SPAM RELATIONAL.
La el sunt supuse mai ales persoanele de sex feminin. Dar nu doar ele. Ce riscuri exista ? Faptul ca nu mai exista alegeri in adevaratul sens al cuvantului. Ajungem sa alegem din cei care ne aleg pe noi. Iar daca calitatea lor este indoielnica atunci degeaba avem multe oferte.
Tocmai am terminat de citit Kundera - Iubiri Caraghioase. Mi se pare ca pierdem calitatea si profunzimea unor relatii, sub presiunea societatii si a spamului la care suntem supusi.
Un citat din carte mi-a atras atentia : ”
*”In viata , prietene, nu se pune chestiunea de a cuceri un numar cat mai mare de femei, pentru ca acest succes e doar aparent. Se pune deci chestiunea de a-ti cultiva, mai curand, propria exigenta, fiindca in ea se oglindeste masura adevaratei valori personale. Tine minte deci, prietene, adevaratul pescar arunca pestii mici inapoi in apa” *
Un concept din psihologia reclamei se refera la comportamentul consumatorului in urmatoarea directie. Se numeste teoria alegerii secundare.
De ex. atunci cand mergi la cumparaturi si vrei sa cumperi tigari sau suc. Daca nu gasesti pepsi..care ar fi alegerile tale secundare? Ar putea fi coca-cola. Dar daca nici asta nu au (poate esti intr-un magazin de la sat )–> care ar fi cea de-a treia alegere ? Poate american cola sau poate apa minerala. Acelasi sistem se aplica si la nivel de tigari, pateu, detergent.
De aceea unul din scopurile companiilor nu este neaparat de a face sa cumperi de la ei, cat sa elimine concurenta de pe acel magazin. Se ajunge la asa zisa exclusivitate, care nu face decat sa dauneze clientilor si alegerilor lor, care vor fi conditionate.
Acelasi lucru se intampla si la nivelul relational. Avem alegeri principale. Persoane cu care am dori sa ne petrecem ziua. Care ne atrag foarte mult. Si avem second si third choices ( mai multe sau mai putine in functie si de criteriile minime pe care le stabileste fiecare). Cand first choice nu e disponibil , ce alegem ?
Second .. Daca second choice nu este disponibil ?
Si de aici intram in adevarate ecuatii relationale. Intr-o zi primim o invitatie de la third choice, desi noi am dori sa iesim cu first choice. Refuzam third choice, abordam first choice, suntem refuzati, si ajungem sa petrecem ziua cu second choice.
Lucrurile pot merge mai departe. Ce facem daca pentru second choice-ul nostru suntem first choice ? Ne simtim bine probabil.. Dar daca pentru first choice-ul nostru suntem third choice ?
Pana de curand credeam ca fenomenul asta se petrece doar la nivelul tinerilor, dar este impartasit si de persoane mature, casatorite chiar. Si ce este interesant, ajunge sa fie tolerat tacit de ambii parteneri.
Ce mi se pare trist e faptul ca unii ii prinde vartejul asta relational si ajung sa se piarda. Ajung sa creada ca au ce-si doresc si mai putin ce au nevoie.
Sa fie vorba de o patologie la nivel relational sau sa fie un viitor al relatiilor spre care ne indreptam si pentru care trebuie sa ne adaptam ?
2 comentarii:
Cum vad eu ecuatiile astea relationale cu first, second, third , fourth...last choice. In primul rand daca ne dorim sa petrecem cat mai mult timp cu first choice, o idee ar fi sa nu asteptam sa-l sunam abia dupa ce ne-a sunat third choice. Cred ca f important ar fi sa il lasam pe acest first sa stie ca este first pt noi, sau macar sa stie ca este f important si ca dorim sa ne petrecem cat mai mult timp cu el(ea). Insa acest lucru presupune sa devenim vulnerabili in fata acestuia si aici cred ca intervin de cele mai multe ori ezitarile. Oare ce va spune, oare simte si el la fel in legatura cu noi ? Daca nu, probabil vom fi raniti. Probabil de aceea cineva asteapta sa fie sunat de third choice pt a isi face curaj sa-l sune pe first choice, iar daca acesta va refuza intalnirea, se va resemna cu third c pt care probabil reprezinta first choice :). Cred ca pt a exista o relatie in care fiecare este prima alegere a celuilalt este necesar ca ambii sa isi martusiseasca acest lucru si sa stabileasca modul in care isi vor gestiona relatia. Ce usor era sa facem asta cand eram copii...poate si pt ca atunci stiam ca daca vom fi refuzati ne vom gasi consolarea in sanul familiei. Pe atunci parintii erau first choice-ul nostru. Oare cum e pt parinti sa stie ca ei nu mai sunt first choice-ul copiilor lor ?
Cred ca ideea da a stabilii o ierarhie in felul asta cu first, second si third nu e cea mai buna. Cred ca o idee buna ar fi sa ne stabilim niveluri de intimitate si implicare in relatii si sa punem mai multe persoane in acelasi nivel. De exemplu intr-o relatie de cuplu fiecare considera pe celalalt cea mai importanta persoana , asta in situatia fericita. Insa daca se naste si un copil, in primii ani acesta va deveni focus-ul principal al ambilor parteneri ( intr-o situatie fericita ). Asta insa nu inseamna ca s-a pierdut gradul de importanta pe care si-l acorda partenerii reciproc sau ca nivelul de intimitate si implicare a scazut. Dimpotriva. Insa tine de ambii sa nu uite sa-si asigure partenerul de viata din cand in cand.
Foarte buna observatia si punctul tau de vedere.Si eu sunt de aceiasi parere,comunicarea este primordiala in orice domeniu sau alegere,dar inainte de asta trebuie sa avem un feedback de la ...first choise,cazul nostru (sunt persoane care nua u nevoie,si nici nu le pasa de acel feedback,dar aici intram in polemici legate de stima de sine,de EU).
MS mult de observaie sipentru mai multe detalii de auzim deseara.:)
Trimiteți un comentariu