Creativitatea...in afaceri

Daca aliniezi doi oameni la aceeasi linie de start si ii pui sa faca acelasi lucru, pe care il vor obtine urmand aceiasi pasi, este posibil sa observi, cand vor ajunge la linia de finish, ca unul dintre ei are un rezultat mai bun: proiectul la care a lucrat este mai atragator, mai convingator, mai de impact. Cum a reusit acest lucru?
Creativitatea este un motor esential al afacerilor. Cu toate acestea, este greu de identificat, de auditat. Cert este ca, in companiile unde este cultivata si exersata, toata lumea culege roadele, atat angajatii, cat si afacerea.

Cum se masoara creativitatea?

Creativitatea se masoara prin rezultatele si impactul nemijlocit in business. De regula, procesul de creativitate genereaza idei care la randul lor determina o schimbare, fie ca este la nivel de produs/serviciu, fie ca este la nivel de piata, procese. In acest caz, creativitatea poate fi usor masurata si contabilizata, prin efectele produse de aceasta schimbare. Poate fi vorba, in principal, de doua aspecte: scaderea cheltuielilor sau cresterea veniturilor, acestea fiind cele doua mari scopuri pentru care o organizatie doreste/trebuie sa aiba o cultura care sa favorizeze creativitatea. Este adevarat ca pentru a ajunge la scaderea costurilor sau cresterea veniturilor, procesul de creativitate poate viza imbunatatirea sau modificarea proceselor interne, crearea de noi produse/servicii, crearea/exploatarea de noi piete, insa in final, pentru orice afacere, aceste demersuri inseamna in final un impact in cifre.
Provocarea nu consta in contabilizarea creativitatii, ci mai degraba in generarea de idei si solutii proaspete, care sa adreseze anumite nevoi. Intr-o organizatie nu are sens sa fii creativ de dragul de a fi asa, ci trebuie sa ai un scop final. Creativitatea este un proces care te conduce la un rezultat. Este un instrument, daca vreti. Dificultatea consta in a identifica acele zone precise in care este nevoie de solutii noi si creative, astfel incat acestea sa aiba impact direct in scopul final si sa iti asigure succesul ca organizatie. Si se pare ca sursa cea mai importanta  pentru a afla aceste informatii sunt clientii organizatiei. O carte extrem de utila in acest domeniu, What Customers Want, de Anthony W. Ulwick, CEO al Strategyn, INC., spune asa: pentru a crea solutii noi dorite de clienti, trebuie mai intai sa aflam ce fac clientii cu acele produse/servicii oferite de noi (pentru ce le utilizeaza, ce sarcini indeplinesc cu ele) si cum masoara succesul in indeplinirea acelor sarcini (ce criterii folosesc). Este importanta o orientare pe rezultat, nu strict pe client, asa cum se intampla de cele mai multe ori. Astfel, devine foarte simplu sa masori creativitatea in business: daca ai generat idei care sa serveasca acestui rezultat sau nu.
Este important sa intelegem ca initiativele creative trebuie sa se raporteze la business. De exemplu, in contextul actual, in care este greu sa atragi atentia oamenilor, acestia nu mai stau sa te asculte daca le prezinti serviciile tale respectand pasii clasici de vanzari. Este necesar sa reevaluam cu totii ideea de comunicare, in care trebuie sa fim foarte personali si unde prima regula este fara reguli. Orice norma se instituie ca o zona de confort, foarte periculoasa, care te impiedica sa avansezi.
Apple este o companie creativa, care a stiut sa obtina maximul de profit din acest avantaj. In acelasi timp, sunt unele companii care aveau o cota de piata mare acum cativa ani si care intre timp au pierdut teren in fata unor companii mai mici si foarte dinamice, active, intuitive si creative in a descoperi nevoi noi.

Creativitatea se invata

In ceea ce priveste „sursele“ creativitatii, oamenii, trebuie spus ca nu exista manageri creativi si manageri non-creativi. Exista oameni care au dezvoltata in mod natural mai mult emisfera dreapta a creierului si altii care au emisfera stanga mai dezvoltata. Insa aceste emisfere se pot echilibra, adica se poate dezvolta latura creativa. Creativitatea este si innascuta, dar se si invata, ca si talentul. Talentul neexersat dispare, la fel si creativitatea. Revenind insa la discutia despre manageri, stilul acestora depinde foarte mult de cultura organizatiei in care lucreaza. In cazul in care cultura incurajeaza creativitatea si inovatia, atunci si managerii vor fi pe acest tipar, daca nu, nu.
Totusi, ca sa reducem la foarte simplu ceva complex, un manager creativ va da nastere, incuraja si sprijini o atmosfera de lucru bazata pe posibilitati, oportunitati, va plana in jurul orbitei cum ar fi daca, cum ar fi sa, ce posibilitati exista aici. Isi va asculta, dezvolta si folosi intuitia in ceea ce inseamna relatii interumane, relatii de business, descoperirea de oportunitati valoroase in locuri nebanuite, luarea deciziilor.
Un manager mai putin creativ are alte puncte forte si creeaza un alt gen de climat. Acesta se bazeaza mai mult pe logica si ratiune, favorizeaza si incurajeaza crearea de reguli si proceduri clare si respectate. Poate gasi solutii imediate, pe baza experientelor anterioare, la probleme noi aparute. El creeaza un climat predictibil, pe cand un manager creativ este el insusi de multe ori motorul schimbarii. Exista o latura importanta a creativitatii, greu de cuantificat: intuitia. Sunt oameni care au decis sa isi faca o firma noua, cand totul se arata impotriva, chiar si statisticile. Dar ei au simtit ca atunci era momentul si nu au dat gres. Aici intervine intuitia. Cand ti-o urmezi, ajungi intr-o zona de incredere in tine, care te sustine sa fii mai clar si ferm in decizii, care se vor dovedi ulterior unele inspirate.
O perspectiva in care activezi intuitia poate face minuni. Toyota, de exemplu, a initiat un studiu intern printre angajati, in care i-a invitat sa isi transmita sugestiile lor despre cum pot fi mai eficienti. Surpriza companiei a fost ca rata raspunsurilor a fost extrem de slaba. Conducerea a analizat care era problema si a pus altfel intrebarea: Cum credeti ca va puteti imbunatati munca? Intrebarea care punea accentul pe angajat a avut un impact peste asteptari, din punctul de vedere al reactiei angajatilor si al sugestiilor venite din partea lor.

Criza si creativitatea

In contextul economic actual, companiile se confrunta cu lipsa creativitatii sau trecerea acesteia in plan secundar sau tertiar. Creativitatea este privita si acum ca un lucru exotic, mai greu poate de cuantificat (cu toate ca si trainingul este greu de cuantificat, si totusi este mult mai popular), greu de definit. Exista si prejudecata ca oamenii creativi sunt putini, au un har aparte si nu oricine poate avea idei. Astfel, multi manageri care au aceasta convingere nici nu incearca sa schimbe ceva.
De asemenea, pentru stilurile mai egocentriste, greutatea vine si din a putea accepta ca poate oamenii din echipa ta au idei mai bune decat ai tu. Din acest motiv, sunt destui manageri romani care sufoca din fasa orice idee care ii vine unui subaltern.
O alta problema este si faptul ca in Romania, pana in 2008 inclusiv, lucrurile au functionat dintr-un boom extraordinar economic. In acel context, nici nu mai era nevoie sa ai idei, pentru ca oricum lucrurile mergeau foarte bine. Odata cu criza, ne-am deplasat la polul opus – degeaba avem idei, daca nimic nu merge. Acum lucrurile se pare ca s-au mai asezat, insa tot persista mentalitatea de a merge pe drumul stiut, pentru ca este mai sigur. Nici nu prea exista scoli in care sa deprinzi tehnici pentru a fi mai creativ, desi nevoia exista.

Tehnici pentru stimularea creativitatii

1. Orice joc imaginar confera prospetime. In starea de libertate pe care ti-o da acesta, descoperi resurse noi, revii in lumea de la birou pregatit sa incerci noi solutii. Recita o poezie, vorbeste intr-o limba inventata de tine – este potrivit orice exercitiu nou, care solicita focusarea intregii tale atentii pe el. Aceasta iti permite sa renunti la auto-cenzura si indoieli si restructureaza imaginatia. Jocul este bun pentru ca nu trebuie, in el ai libertate totala, doar ca este necesar sa te implici cu aceeasi preocupare ca si in viata reala.
2. Asociaza idei noi, obiecte luate la intamplare, schimba perspectiva - intr-un cuvant, gandeste in termeni de posibilitati, nu de restrictii. Practic, aceasta inseamna iesirea din tipare. Acest lucru se exerseaza, asa cum si marile talente ale lumii au facut-o. Bach compunea o cantata pe zi, Mozart a compus 626 de opere muzicale, iar Edison a realizat 1 093 de inventii. Daca ar fi stat si ar fi asteptat sa fie loviti de fulgerul inspiratiei, este posibil ca azi sa nu ne mai fi putut bucura de Nunta lui Figaro. Asa cum spunea Edison, Geniul este 1% inspiratie si 99% transpiratie.

---

3 lucruri despre creativitate

Creativitatea este prezenta intr-un mediu relaxat, nu poate sa apara la comanda.
Creativitatea presupune un exercitiu de constientizare. Invatand, exersand,  observand ce consecinte au actiunile noastre si inainte de a le face, sa ajungem sa stim deja si cum vom putea repara consecintele unora, precum ridicatul vocii la un subaltern.
Trebuie sa integram in actiunile noastre ceea ce se intampla din accident, sa ne adaptam la evenimentele neprevazute si nu sa pretindem ca acestea nu au avut loc

Studiu: Salariile femeilor versus celor ale barbatilor

Femeile isi incep viata profesionala avand asteptari salariale mai mici decat barbatii si anticipand un interval mai lung de timp pentru promovare, arata un studiu.                             
In medie, perioada in care femeile se asteapta sa fie promovate este mai lunga cu doua luni decat in cazul barbatilor, arata studiul realizat de o universitate canadiana si citat de Daily Mail.
Femeile isi estimeaza salariile la inceputul carierei cu 14 procente mai mici decat ale barbatilor, se mai arata in cercetarea condusa de profesorul Sean Lyons, din cadrul University of Guelph, Ontario.
De asemenea, salariile pe care femeile se asteapta sa le primeasca dupa cinci ani de munca sunt cu 18% mai scazute decat remuneratiile pe care le estimeaza barbatii.
“Este un cerc vicios. Femeile stiu ca nu castiga la fel ca barbatii, asa ca intra in campul muncii cu astfel de asteptari. Pentru ca nu se asteapta sa castige la fel de mult, probabil ca nu sunt la fel de agresive in privinta negocierii salariului”, spune profesorul Lyons.
La studiu au participat peste 23.000 de studenti canadieni. “In general, am descoperit ca asteptarile studentilor barbati sunt exagerate. Aceste rezultate ar putea indica faptul ca femeile sunt pur si simplu mai realiste”, a declarat Lyons.
Cu toate ca asteptarile lor difera in privinta vietii profesionale, femeile si barbatii au niveluri egale de incredere de sine, arata studiul. “Femeile nu se simt inferioare barbatilor si se considera la fel de capabile ca acestia”, spune coordonatorul cercetarii.

Learning - a two way process

Learning is a two way process and in the corporate world many of us may have experienced being both a mentor and a mentee.

Organizations, teams and relationships are built on faith and trust. The greatest quality of a mentor is not only to be superior in knowledge, but also display patience to enable learning. People feel like they have too much to do and not enough time and lack of time is blamed for everything from not getting enough exercise, unachieved goals, bad relationships and so on. Through a mentor, you will learn ways to sort out time and work and even learn the art of multi-tasking.                

A mentor helps you transform from a follower to a leader. He demonstrates the mentoring skills in shaping you up as a good leader. He teaches you ways to handle people, give feedback and maintain work life balance in a very demanding work environment that we are in today. A good mentor always steps in and help you learn & understand ways to handle high pressure situations while still respecting people.

A mentor will help you understand that once performance levels of people are established you should not delay telling people where they stand. In case performance isn't meeting expectations, they may need you to ensure they know this before hand. Further, establishing a relationship with people beyond what they do at work and remembering the small things about them also helps in building healthy organizational environment.

Some of the challenges that mentors face are the resistance to change and willingness to unlearn certain preconceived perceptive. A mentor also develops an ability to absorb the experiences of his mentees which they have acquired through the course of their life. You can enrich your learning by other people’s life experiences and problems.

Understanding our mentee’s point of view may be difficult sometimes and we may need to step into their shoes to understand the issue before guiding them in a certain direction.

I think the biggest lesson I have learnt while mentoring is that you have to let people go and make their own mistakes. Don't give solutions as much as ask questions that help them to take the decision for themselves.

ODiseea Dezvoltarii Organizationale in Companiile din Romania

Pe la inceputurile  anilor ’90 organizatiile din Romania incep sa se preocupe mai intens de instruirea si dezvoltarea oamenilor. Pe piata de instruire-training companiile aduc licente de programe din exteriorul tarii pe care le adapteaza pentru Romania. Antreprenorii merg mai departe si creeaza propriile cursuri pe care le ofera pietei in formare.
In companii incep sa apara echipe sau departamente specializate in instruirea angajatilor. Echipele de acest gen se afla ori sub umbrela departamentelor de resurse umane ori sunt subsumate altor functiuni, de pilda celei comerciale, de vanzari, de relatii cu clientii sau tehnice. Ele se ocupa in principal cu dezvoltarea competentelor de baza pentru domeniul, industria, din care face parte compania.
Training si dezvoltare
Pasul urmator in aceasta ODisee este aparitia departamentelor de „training si development”, instruirea si dezvoltarea. Ele analizeaza nevoile de instruire ale angajatilor, urmaresc ce abilitati, cunostinte si competente necesita dezvoltare si vin cu solutii. Apare o noua meserie, cea de „trainer”. Ea se dezvolta pe baza cursurile specializate „Train the trainer”, prin know-how-ul organizatiilor-mama si prin documentarea pe internet. O contributie importanta o are si entuziasmul tinerilor pasionati care isi descopera, in meseria de trainer, vocatia.
Dezvoltarea carierei
Apar apoi departamentele specializate in dezvoltarea carierei. Ele colecteaza date despre posturi (joburi), informatii adunate in fisele de post, standarde de performanta necesare. Pe linga cunostinte, abilitati, experienta necesara angajatului, este conturat si planul sau de cariera, „career path”. Specialistii „cresc” odata cu afacerea in care activeaza, pentru ca ei incep sa raspunda in timp real nevoilor pietei si sa anticipeze nevoile viitoare.
Dezvoltarea organizationala
Urmatoarea treapta depaseste conceptul de „training and development”. Dezvoltarea organizationala ( OD- Organizational Development ) presupune analiza proceselor de business si a structurii companiei pentru a creste eficienta si performanta ei.
Imaginati-va organizatia ca pe un organism viu care sufera constant schimbari si reorientari. Informatiile despre angajati si nevoile de joburi existente sunt analizate impreuna cu nevoile de dezvoltare ale organizatiei.
Practic, pe baza strategiei companiei, a nevoilor de business si a obiectivelor departamentale, ne asiguram ca structura companiei si joburile aferente sunt constant analizate. Structura este aceea care produce valoare, eficienta sau performanta.
Inovare si dezvoltare organizationala
A dezvolta organizatia inseamna sa luam in seama deopotriva strategia, structurile, procesele si oamenii. Kurt Lewin, considerat parintele OD-ului, pionier al centrului de cercetare de la MIT, a dezvoltat conceptul de dinamica a grupurilor aplicat astazi in organizatii.                                                                
Este vital pentru dezvoltare sa intelegem importanta analizarii comportamentului organizatiei. Trebuie inteles modul in care oamenii din organizatie gandesc, simt si contribuie la scopul comun.Valorile si credintele lor, atit inlauntrul cat si in afara organizatiei, sunt motorul oricarei companii.
ODiseea dezvoltarii organizationale continua in companiile din Romania. Evolutia organizatiilor tinde natural catre integrarea conceptelor de dezvoltare a afacerii si dezvoltare a oamenilor. In anii ce urmeaza inovarea si dezvoltarea sunt elementele strategice care vor revitaliza lumea afacerilor din Romania!

I don’t like my Job

How many times have we come across this thought? Let’s not even guess.

Have we ever thought why this thought keeps bouncing back to our mind? I guess when something becomes routine and monotonous, it loses that fizz. Why something becomes routine? Because, we end up doing umpteen number of times? Why do we have to do it so many times?....... This is a million dollar question J

 We have to do this because “It is our Job.”                                                   

 Have we ever thought that how can we make our jobs interesting and challenging. I guess, by now you would be thinking, it took me almost 1 year to come out of that critical stage and I am asking how can we make it challenging J

 Each role and job, after a specific time, depending on the criticality and complexity, comes to a steady state where we end up doing something which has become a second nature to us.  I have seen colleagues giving complete screen by screen navigation support on phone (from home) without have a computer in front of them. That’s the stage of maturity.

How can we come out of this vicious circle of monotonous job?

 I think we can make our jobs interesting by doing automation, job rotation and job enrichment, or by brining best practices.

 Lot many times we know what could be done to make our job faster (because we are the experts), but since we are not tech savvy, we ignore it. Have we thought of taking the help from someone who knows XL or Access? No, we don’t want to go that extra mile. Why should I do that? My job is not to automate. Let my manager think about this, he should also justify his salary J

 Have we thought of reducing the hand offs in the process, how often we update SOPs or how often we coach someone to do a better job?

 Can we think of learning a new process or a new skill. No way, who wants to sit with that jerk. I can’t stand him for a second, forget about sitting with him and seeking favor from him. Not my piece of cake.

 How will it affect me? I have to stay late, may be practice on weekend. Why do I want to take all that trouble. I am happy with what I know, anyways learning something new will not increase my salary.

 This is not going to fetch me a better rating if I learn a new process. My life will not change after putting this effort.  On the contrary, I will go back home on time and spend quality time with family or complete my job fast and will have a extra session of coffee or smoke.

That what we all think and that’s  right also because we have a myopic view which does not cuts across years.

 Let’s go back and think what all we have learnt in last 5 years. We all would have about 10 things to write. But think, have we learnt that proactive way or reactive way. About 80% of the time, it would be reactive. We learn because of threat, pressure, competition. We never learnt it as a self paced learning.

 Its very difficult to inculcate this because it requires a lot of self discipline, time, effort and above all a long term view.

What we know now and what is our USP, will not be valid few years down the line. Either it would move from a USP to a necessity or will become redundant.

 With fierce competition and fast changing technology, new practices and processes are coming into picture. Lot of our skills which we have now would come as a delivered functionality of the system.

Gone are the days we when use to do manual recons by taking rims of print outs. Not system gives us exception reporting and highlight the outliers.

Voice recognizing software , OCR,  case management, auto recons, auto response knowledge base, SOP writing tools are few things which we can relate to our world.  Earlier I was able to say “I create great SOPs,”  now a software creates it better than me and takes 90% less time. So my USP has gone.

We should think of how I can add value to my work, how can I learn something new which is ancillary to my work. (to make my job interesting, so that I should say “I like what I do” and “I take pride in what I do because I implemented this”

We have to learn this at the cost of free time or asking help, which is very hard to do. We cannot always equate it monetarily or with growth.

We need to be aware of how technology is affecting  what is our edge in terms of skills and competencies and how can we increase our arsenal is this ever changing ecosystem.

I guess in few years, the word “Self Sustained Ecosystem,” will be made redundant as nothing is self sustained in our times. It has to be fed with constant efforts.

Looks like a lot of gyaan, I know. Its easy to say rather than putting it to practice J

Sooner we make our Jobs interesting, the better it is and we should find ways of making it INTRESTING.

Oare..!?!

Fiecare relatie de amicitie, de prietenie, de iubire, fiecare interactiune cu cei din jurul tau au o valoare inestimabila.
Pe langa experienta de viata pe care o castigam, de fiecare data avem sansa de a schimba sau poate chiar transforma ceva, pentru ca in realitate nu suntem separati unii de ceilalti si contrar vointei noastre de cele mai multe ori suntem influientati atat de mediul cat si de oamenii cu care interactionam zilnic.

Dar ce s-ar petrece daca intr-o

dimineata ne-am trezi si am vedea lumea altfel, am vedea fiecare om in parte, ce reprezinta el, ce este important pentru el, care sunt nazuintele si aspiratiile lui… parca totul s-ar schimba.

Un vechi proverb foarte intelept ne sfatuieste sa tratam oamenii ca si cum ei au devenit deja ceea ce pot deveni. Astfel, pe langa increderea pe care o acordam fiecarui om cu care interactionam, il ajutam sa realizeze mai repede ceea ce vrea si spera.

Iar aceasta stare de curaj ne va ajuta si pe noi sa ne urmam visele si sa actionam in consecinta.
Vom fi uimiti sa remarcam cum un cuvant bun, un compliment, un zambet pot schimba atat ambianta in care ne aflam cat si calitatea relatiilor pe care le avem zilnic cu cei cu care interactionam.

Te-ai intrebat vre-odata cat de important esti in aceasta lume? Cat de mult conteaza fiecare alegere pe care o faci clipa de clipa, zi de zi?