Varsta cronologica este cea “din buletin”, adica de cate ori s-a
invartit pamantul in jurul soarelui de cand ne-am nascut. Varsta
biologica este un termen care defineste starea relativa a corpului
nostru fata de un optim sau o medie. Dupa inchiderea perioadei de
crestere, la cei mai multi oameni apare
fenomenul de degradare a functiilor vitale pana la incetare (moarte).
Stii deja
ca
varsta din actul de identitate nu este intotdeauna reflectata de felul
in care te simti,
nu vârsta din buletin este cea care contează, ci vârsta pe care o are cu adevărat
organismul tău. Nu întâmplător, unele persoane arată şi se simt mult mai tinere
decât sunt în realitate. Genele au un important cuvânt de spus, dar contează
foarte mult şi stilul de viaţă. Unele obiceiuri adaugă ani vârstei biologice,
altele te „întineresc“.
felul in care organismul tau face fata provocarilor
fizice de peste zi si de modul in care te percep ceilalti. Varsta
biologica, adica varsta corpului tau, poate fi sub cea scrisa in actul
de identitate, daca urmezi un stil de viata sanatos, poate coincide cu
ea sau o poate depasi, daca ai un stil de viata haotic, care te
imbatraneste in fiecare zi.Si pana la urma , nu
Eu dintr-o pura intamplare , in urma cu cativa ani am avut ocazia sa imi fac o analiza mai detaliata a greutatii si printre altele sa aflu si varsta mea reala reala, pe atunci era 13 ani.Cum intre timp am incercat sa am mai multa grija in ceea ce priveste stilul meu de viata,si , asa cum e bine sa ne facem analizele anual, m-am hotarat sa ma interesez si de varsta biologica ... si placuta a fost surpriza cand am aflat ca ..... de la varsta de 13 ani... am ajuns la 11.
Eu nu mi-am propus sa traiesc 100 de ani, din pacate zilnic trecem prin diverse vartejuri ale vietii ,
dar in cele mai multe situatii fac eforturi sa tin cont de conservarea
corpului si intelectului pe termen mediu si lung. Dau o atentie
deosebita odihnei, surselor de alimente, antrenarii psihicului (proces
de invatare permanenta). Folosesc o gama larga de suplimente nutritive
si fac sport din cand in cand. Incerc sa tin cat mai mult cont de
limitarile pe care le am si sa le accept ca atare.
Cum putem evalua varsta biologica?
La prima vedere putem evalua varsta biologica dupa starea pielii (in
special pe fata), postura, nivel de energie fizica si mentala. In
profunzime se poate merge de la clasicele analize de sange care arata
functionarea organelor interne (colesterol, glicemie, puls), capacitate
aerobica maxima, acuitate vizuala, tensiune arteriala, capacitatea
antioxidanta, nivelul de hidratare, densitatea osoasa, compozitia
corporala, la cele hormonale (hormon de crestere, testosteron,
estrogen)
si chiar la cele genetice (numarul de mutatii sau lungimea
telomerilor). Deci avem un raport intre cum se simte in mod concret
corpul si cum s-ar simti omul “mediu” sanatos la aceeasi varsta. Poti
fi, concret, mai tanar sau mai batran decat varsta cronologica.
Exista, deci, un “ceas biologic”?
Da, avem un ceas biologic, el incepe sa “ticaie”
inca
din momentul conceptiei, cand, dupa o “resetare” a sa prin contopirea
materialului genetic de la cei doi parinti apar si modificarile in
exprimarea acestuia, dar si in structura sa de baza. Daca “ceasul
biologic” este accelerat, atunci apare o maturizare rapida, dar si o
imbatranire prematura. In diverse modele biologice (experimente de
laborator) s-a putut induce in mod semnificativ prelungirea vietii unor
animale.
Care ar putea fi durata noastra de viata?
Dupa diferite cercetari genetice si comparatii cu rudele noastre apropiate (primatele) se poate spune
ca
durata maxima de viata a omului s-ar indrepta catre 100-120 de ani,
unii ridicand stacheta chiar la 130 de ani. Asta ar insemna conditii
optime, chiar cu 2-3 generatii in urma, nu
doar
la fat, copil sau adult. Dupa o perioada de scadere odata cu aparitia
agriculturii, in ultimele sute de ani observam o noua tendinta
crescatoare in durata de viata a oamenilor, atat datorita conditiilor de
viata mai bune cat si progreselor medicinei. Se preconizeaza, din
pacate, ca
urmatoarele generatii vor trai mai putin decat parintii lor din cauza degradarii mediului si modului de viata in societatea moderna.
De ce am vrea sa avem o varsta biologica mai mica?
Este alegerea fiecaruia cum vrea sa traiasca. O varsta biologica mai
mica si o imbatranire mai lenta iti dau mai mult timp sa te bucuri de
viata, sa realizezi lucrurile pe care ti le-ai propus, in conditii de
sanatate si fericire. Mentinerea functiilor fizice si intelectuale sunt
reprezentate, deci, de o varsta biologica mai mica. Deci, mai bine tanar
si sanatos decat batran si bolnav.
Ce boli ne scurteaza viata?
Bolile care ne pun capat vietii difera in diverse regiuni ale globului, dar in
asa-zisa lume civilizata avem boli ale exceselor:
diabetul si complicatiile
sale,
accidente vasculare,
cancer. Daca in privinta accidentelor sau bolilor infectioase avem mai
putine mijloace de lupta, impotriva bolilor cronice, degenerative putem
actiona din timp, prin
prevenire, tinand cont inclusiv de predispozitiile genetice.
Care sunt principalele metode pentru a ne mentine in forma si a avea o viata lunga si sanatoasa?
Pentru ca ne nastem cu niste “credite” este ideal sa ducem un mod de
viata care sa ne conserve rezervele si sa asigure mentinerea
functionarii optime
cat mai
mult timp. Asta inseamna, in primul rand, o viata cumpatata, fara
excese. In zilele noastre sunt cateva directii pe care se merge pentru a
ne mentine tineri:
evitarea toxinelor, controlul stress-ului, alimentatie si suplimentatie, miscare, medicatie si tratamente medicale speciale.
Cand putem incepe un program de mentinere a capacitatilor fiziologice si intelectuale?
Ideal, acest program ar trebui perpetuat de la o generatie la alta,
fiind cunoscute acum efectele alimentatiei si modului de viata pentru
generatiile urmatoare. Deci macar inainte de momentul conceptiei mama ar
trebui sa-si curete corpul apoi sa se hraneasca bine si sanatos in
timpul sarcinii si alaptarii, urmand educatia alimentara, care ii va
asigura copilului un start bun in viata din acest punct de vedere. Chiar
daca parintii sau bunicii nostri nu au inceput pentru noi un astfel de
program, el poate fi implementat in orice moment, chiar si la varste
inaintate, cu efecte semnificative chiar si in recuperarea unor functii
ale organismului (considerate pana de curand pierdute ireversibil in
imbatranire sau boli degenerative).
Ce tip de alimentatie este bine sa adoptam?
Studiile din acest moment ne directioneaza catre o
restrictie calorica in conditii de nutritie optima,
adica sa-i dam corpului substantele necesare, dar fara energie in plus.
Astfel, se pot declansa anumite mecanisme de adaptare care vor incetini
degradarea informatiei genetice si vor induce chiar repararea ADN-ului.
Se merge si pe principiul ca mancand mai putin introducem in corp si
mai putine toxine, conservand in acelasi timp capacitatile de
metabolizare a nutrientilor.
De asemenea, se propun metode alimentare cum ar fi reducerea
aportului din anumiti aminoacizi (metionina), reducerea aportului de
carbohidrati, alcalinizarea organismului etc. Metionina este gasita in
cantitati mari in branza, nuci si seminte oleaginoase, carne si peste.
Care sunt cele mai utile alimente si modalitati de preparare?
Personal, m-as orienta catre
super-alimente,
alimente dense micronutritiv, bogate in antioxidanti si fitonutrienti,
dar care aduc un numar mic de calorii, deci o cantitate mica de energie.
Surplusul de energie este una dintre cauzele stress-ului oxidativ
suplimentar si care uzeaza organismul. Se urmaresc metodele de preparare
care cresc biodisponibilitatea nutrientilor (ex. fierberea morcovilor
sau oparirea spanacului) in acelasi timp cu prevenirea formarii de
compusi toxici (cuptor in loc de gratar sau prajire).
Exista o dieta speciala in acest sens?
Alimentele pot influenta inclusiv exprimarea informatei genetice, dupa cum ne arata epigenetica si
nutrigenomica.
Dieta trebuie sa tina cont de predispozitiile, capacitatile si
preferintele individuale. Bineinteles, ea tine cont si de posibilitatile
concrete de procurare a alimentelor. Un punct important, pe langa
sanatatea fizica sunt optimizarea si mentinerea functiilor intelectuale
pe termen mediu si lung. Deci, pentru fiecare om se concepe o dieta
personalizata, adaptata in timp la necesitatile in schimbare ale
fiecaruia. Dieta mea preferata este o dieta in general low-carb,
sezoniera, locala, completata cu super-alimente exotice si suplimente
nutritive.
Cum ajuta suplimentele nutritive acest program?
Suplimentele nutritive au mai multe roluri: completeaza alimentatia
acolo unde este greu sa obtinem nutrientii din surse naturale (vitamine,
oligoelemente), aduc nutrienti practic imposibil de obtinut din
alimente (ex. extracte standardizate de plante medicinale), dar dovedit
benefici, asigura o protectie suplimentara impotriva toxinelor.
Care sunt cele mai utile suplimente?
Eu folosesc vitamine si minerale, extracte de plante (inclusiv
resveratrol), omega 3, antioxidanti, probiotice, enzime digestive.
Terapia cu enzime digestive este interesanta pentru ca, odata cu
trecerea timpului, capacitatea de producere a enzimelor scade si scade
chiar compatibilitatea acestora cu substratul, deci, cand imbatranim,
enzimele nu isi mai indeplinesc functiile. Folosesc si colagen
hidrolizat, glucosamina si condroitina, extract de turmeric (efect
antiinflamator) si scortisoara, ceai verde. Cele mai multe actioneaza si
la nivel genetic, nu doar in stomac, sange sau intercelular.
Exista si medicamente care ajuta? Cum pot fi ele folosite?
Exista, desigur si medicamente sau alte metode medicale, dar, spre
deosebire de suplimente (care sunt naturale si extrase din plante, de
exemplu), in cazul medicamentelor este necesara recomandarea unui medic
specialist. Se poate merge aici pana la tratamente hormonale de
substitutie, cel mai popular fiind hormonul de crestere (HGH). Totusi,
noi preferam sa mentinem si sa optimizam functiile hormonale cu ajutorul
nutritiei si modului de viata, pentru ca astfel de tratamente prezinta
si riscuri serioase.
Care este rolul efortului fizic?
Miscarea este foarte importanta, pentru ca suntem facuti sa ne
miscam. Lipsa de efort fizic este la fel de periculoasa ca si
supraalimentatia. Rolul sportului este acela de a mentine functiile
corpului prin stimularea mecanismelor de regenerare si detoxifiere. De
asemenea, sportul contribuie semnificativ la controlul stress-ului.
Cat sport e bine sa facem?
Sportul sau alte activitati fizice trebuie bine dozate astfel incat
ele sa ramana la nivelul de stimul si sa nu uzeze prematur corpul, asa
cum se intampla in sportul de performanta sau muncile fizice grele. De
asemenea, trebuie tinut la minim riscul de accidentare, pentru ca
recuperarea dupa o accidentare poate fi chiar imposibila la varste
inaintate. Chiar si perioada de convalescenta (ex. statul la pat) poate
duce la pierderi rapide de masa musculara si osoasa, foarte greu de
compensat ulterior. Tentatia este mare sa se forteze, mai ales la
inceput, inclusiv prin intrarea in diverse competitii, dar eu descurajez
aceste tendinte care tin de orgoliu, nu de sanatate.
Ce tipuri de sport sunt cele mai recomandate?
Personal consider ca cea mai buna metoda este combinarea unor
activitati sportive care sa “tinteasca” diferite aparate si sisteme:
postura, flexibilitate si stretching, antrenament cardiovascular si
antrenament de forta, cu greutati, la o intensitate aleasa corect si cu
timpi de refacere suficienti. Programul de sport poate fi inceput la
orice varsta, dar sub supravehgerea unui specialist, nu neaparat
Cum tinem stress-ul sub control?
Pe langa sport trebuie sa ne planificam atent viata si activitatile,
pentru a fi proactivi si a nu reactiona la elementele stresante, in
primul rand psihologic, prin somatizarea emotiilor. Sunt cunoscute
cazuri de persoane, care, dupa accidente vasculare cu pierderea
functiilor intelectuale au avut parte de o imbunatatire semnificativa a
starii de sanatate fizica: reducerea glicemiei (disparitia diabetului),
regenerarea unor tesuturi si organe, normalizarea tensiunii arteriale, o
viata lunga, fara boli.
Ce alti factori nocivi trebuie sa evitam?
Sunt importante si expunerile la campuri electromagnetice (telefon,
aparate electrice, fire de inalta tensiune), radiatii (inclusiv cele
naturale, care pot fi mai mici sau mai mari de la o regiune la alta),
poluarea atmosferica, chimicalele moderne care ne inconjoara. Evident ca
nu putem trai in pestera, dar putem reduce din expunerea curenta (care,
de obicei inseamna neglijenta), reducand astfel si riscul imbatranirii
premature. Prevenirea bolilor infectioase printr-o igiena corecta,
evitarea autoadministrarii de medicamente si a interventiilor
chirurgicale inutile (ex. operatii estetice) cred ca sunt masuri
importante de asemenea.
