Un an grozav

Si uite , până aici a fost 2013. Facem un pic de pauză. Urmează noaptea dintre ani. Apoi începe 2014.
Am încercat să-mi amintesc momentele frumoase din 2013.Un an cu un inceput groaznic dar cu un final grovaz de bun.
Un an in care am râs, am zâmbit! M-am încruntat, am alungat gânduri și umbre, iar am zâmbit, iar am râs, iar m-am incruntat!Am muncit ... am meditat mult, mi-am cautat linistea interioara... si iar am muncit. Dar .. s-a meritat.
Oameni … Câți oameni noi, câte intrări frumoase, reveniri spectaculoase, ce apariții cu ștaif.Câteva înstrăinări. O pierdere sau două ....Încredere pusă în depozitul cu lucruri importante.Experiențe noi.Orase noi vizitate.Drumuri. Muzici. Mare.Voluntariat.
Lecții. Câte lecții  – pe zile, pe ore, pe luni, pe secunde – despre simplitate, despre bunătate, despre umanitate. Despre tot ce este important și despre tot ce trebuie să rămână.Una dintre cele mai importante lectii din anul acesta a fost alocarea timpului... trece prea repede si haotic ca sa ne permitem sa il pierdem oriunde si cu oricine... Am stabilit prioritati , oameni importanti pentru mine, care sunt demni de putinul timp care il am liber , si sunt mandra ca mai exista astfel de oameni
Și rămâne.
A fost un an al  experientei, al regasirii si al iubirii. Am iubit neclintit tot ce am iubit dintotdeauna și am mai iubit în plus.Pentru că se poate. Am avut parte de experiente multiple – care…. nu se încurcă, nu se amestecă. Ele nu au vechime. Ele te trezesc, te adorm, te țin în viață.
A fost un an al împăcărilor. M-am împăcat cu câteva adevăruri. Nu le-am vrut, nu mi-au plăcut. Aș fi tras cu dinții mii de kilometri, ca să schimb, ca să refac, dar … nu aș fi ajuns niciodată cum trebuie, unde trebuie. Demn, la jumătatea drumului dintre noi.. Unul din noi va fi tot timpul în spatele celuilalt. M-am împăcat cu asta. A fost un an al mirărilor.
A fost un an norocos.Un an cu multe povești.Un an în care au încăput atâtea.
Care s-a terminat atât de repede .Nu am făcut aproape nimic din lista de anul trecut și atâtea dintr-o listă care s-a scris singură – cu vise, magie, spirit, curaj, nebunie. Cu frică, curiozitate și chiar cu amețeală.

În decembrie, oamenii trag linii, își fac liste, își pun dorințe.Eu am tot ce-mi trebuie. Ce-mi lipsește, tot timpul apare.Ce e rău pentru mine, pleacă singur.Aproape tot timpul ceva mă surprinde. Văd. Simt. Am.
Eu nu pot să trag linii. Eu pun virgulă, de pauză,si merg, merg, merg prin lume. De-a lungul și de-a latul ei. Culeg stări, amintiri. Întâlnesc și petrec oameni.
Ce dorință să-mi pun? Nimeni nu poate să mă facă mică.Mai pot dormi acum cea mai lungă noapte din an? Mai pot alerga desculță dimineața la brad, ignorând mirosul de vanilie din bucătărie?Mai pot. Dar e diferit totul …Si pana la urma daca nu ai ce dorinte sa iti spui , sau ce cadouri sa iti doresti, inseamna ca esti un om fericit si implinit.
 Si totusi... sa nu uitam ca, fericirea nu e ceva facut, ea vine din faptele noastre!

Lantul reusitelor

S-au scris zeci de mii de cărţi şi poate sute de mii de articole. Şi-au spus părerea filozofi sau oameni simpli. S-au băut probabil milioane de cafele şi pahare de vin în jurul aceleiaşi discuţii.

Ce atrage succesul şi mai ales ce face ca reuşitele să vină unele după altele?

 

Dacă ar trebui să alegi, ai lua cina cu un om de succes sau cu o persoană fără prea multe realizări? Răspunsul este evident, chiar dacă propria noastră conştiinţă nu ne lasă să recunoaştem. Orice persoană care a demonstrat că se poate şi că poate va atrage oportunităţi. Numeşte-o legea atracţiei, legea universului sau regula nescrisă a societăţii. Nici nu prea contează dacă este o conspiraţie cosmică sau pur şi simplu o schimbare de atitudine care facilitează networking-ul şi care atrage oameni de valoare lângă tine, dar ea există şi influenţează destinul oricărei persoane care vrea mai mult şi care a reuşit să treacă de acel prim pas.

 Reuşitele au darul de a părea mereu simple din afară. Opinia publică se înfruptă doar din rezultate şi vede numai produsul final a ceea ce au fost probabil sute sau mii de ore de efort şi nenumărate sacrificii. Cât de aproape ai fost de eşec? Puţini ştiu şi pe foarte puţini îi interesează.

Orice faptă şi reuşită pleacă de la o idee, dar chiar şi cel mai ambiţios om de pe pământ poate fi descurajat dacă eforturile sale nu sunt încununate de succes mai devreme sau mai târziu.

Să privim şi din alt unghi. O reuşită poate îmbărbăta şi cea mai pesimistă persoană. Dându-ţi încredere în forţele proprii, pleci la drum cu energie nouă, înzecită şi planuri de viitor mai mari. Ai curaj să ţinteşti luna sau chiar mai departe. Ţi-ai demonstrat că se poate şi îţi vei demonstra că poţi şi mai mult. Şi, deloc surprinzător, cât mai curând vine o nouă reuşită, care parcă s-a materializat din neant, dar care se sprijină pe o piramidă de eforturi şi ore dedicate sau nedormite.

Mintea creează oportunităţi, se spune, iar o minte alimentată cu efectele pozitive ale unui vis atins sau ale unui plan care şi-a atins scopul poate transforma cel mai arid deşert în pământ fertil.

Succesul are nevoie însă de combustibil, ca un motor de supersonic. Idei noi, ţeluri noi, planuri pentru a merge mai departe. Altfel, vei plana, poate, o vreme, de la înălţimea la care te-ai ridicat, dar în cele din urmă vei ateriza acolo de unde ai plecat: la nivelul celor care nu îndrăznesc să zboare.

de Corina Mihai, Managing Partner Yes Events

Wrong road? Maybe is better to turn back!

No matter how far you've gone down the wrong road, turn back.

I'm often amazed at how much time people let lapse between the moment they realize they're on the wrong road and the time they take action to fix it. And some people don't make the change, even though they know they should. I

Often it's hard, but often it's a relief. Are you two years into the law degree you know is a mistake? Turn back. Know in your heart of hearts you took that job in accounting to please your parents, when you really wanted to be a coach?
Rebuild.

It's the new year and time for new beginnings. No matter how far you've gone down the wrong road, turn back! You'll be glad you did.

Cat de mult mai contribuim la dezvoltarea profesionala sau personala?

Astazi , la job m-am confruntat cu o situatie care mi-a amintit de doua concepte candva studiate cu multa pasiune si interes de mine :dezvoltarea profesionala si dezvoltarea personala.

Întotdeauna m-au pasionat aceste două concepte, deoarece mereu le-am asociat cu ceea ce înseamna cunoastere, curiozitate si pasiune. Am admirat persoanele care au stiut mereu unde sunt și unde vor să ajungă. Pașii care trebuie urmați în acest proces sunt foarte simpli, dar în acelasi timp foarte complecsi, deoarece trebuie să ai ambitia si dorinta de a reusi.

În primul rand este necesara o analiza a situatiei curente, să sții în acest moment care îți sunt slăbiciunile, punctele forte, oportunitățile și ce poate amenința călătoria ta spre reușită, mai simplu, ai nevoie de o analiză SWOT, noțiune deja foarte cunoscută. Recomandarea mea este ca timpul alocat acestui proces să nu fie doar de câteva ore ci să fie un proces îndelungat de autodescoperire.
Când poți răspunde cu ușurintă la întrebări despre tine, înseamnă că poți să îți stabilești obiective pe care dorești să le atingi. Obiectivele trebuie să fie SMART, adică să fie cuntificabile, pentru că altfel este mai greu să le urmărești evoluția. În același timp este recomandabil să ai obiective pe termen scurt, termen mediu și termen lung, dar și o metodă de recompensare, pentru a întări motivația de a merge mai departe.
Știi unde ești și unde vrei să ajungi? Ai făcut o analiză a dicrepanțelor între cele două etape? Atunci poți trece cu încreder la pasul următor: stabilirea și determinarea unui plan de dezvoltare, cu acțiuni specifice și încadrate într-o perioadă de timp.
Dezvoltarea profesională este strâns legată de carieră și de drumul pe care fiecare persoană dorește să-l urmeze.

Dezvoltarea personală are legătură cu activitățile extra serviciu.

În România însă, foarte puține companii pun accentul pe dezoltarea angajațiilor și pe încurajarea lor în dezvoltarea diverselor abilități și competențe. Ce nu înțeleg managerii este faptul că lipsa unui plan de dezvolatare a angajațiilor, contribuie pe termen lung la scăderea motivării, a randamentului angajațiilor și implicit la scăderea profitabilității companiei.

Mi-am alocat timp , în ultima perioada pentru a-mi defini un plan de dezvoltare profesională și sunt foarte încântată, deoarece acțiunile mele nu mai sunt acțiuni haotice, au devenit acțiuni organizate care să contribuie la realizarea obiectivelor pe care mi le-am stabilit. Vă recomand cu încredere să faceți acest exercițiu, pentru că veți simți cum energia este canalizată pe drumul cel bun.

Avem nevoie de curaj și încredere în propriile abilități pentru a putea ajunge acolo unde ne dorim cu adevarat atat  personal cat si ce profesional.